TERAPIA NARATIVĂ in situațiile de criză - Consiliere Vocationala

TERAPIA NARATIVĂ in situațiile de criză

73 0

Terapia Narativă in situațiile de criză

 

Un consilier eficient adoptă urmatoarele comportamente adecvate în relația sa cu clienţii aflati în situatii critice. Cum este prezentata terapia Narativă in situațiile de criză?

– rămâne calm şi este pregătit să facă faţă turbulenţelor emoţionale ale clienţilor ;

– dă clientului ocazia să vorbească despre problema sa, să-şi spună povestea”, având astfel prilejul să determine natura crizei clientului, intensitatea şi se-veritatea acesteia;

– pune clientului întrebări puține, strict necesare şi focalizate pe problemă;

– se ocupă de situația / starea critică prezentă a clientului, şi nu de cauzele ei ascunse, profunde, eventual de natură inconştientă (acest lucru îl poate face după ieşirea clientului din starea acută a crizei);

– întreprinde numai ceea ce este corect, adecvat din punct de vedere ştiințific, profesional, legal, deontologie şi moral.

 

Comportamentele ineficiente ale consilierului se referă la anumite interdicții autoimpuse, la înfrânarea unor impulsuri şi tendinte proprii. Astfel, consilierul nu trebuie / nu este indicat să facă următoarele:

– să-i spună clientului că problemele lui nu sunt atât de grave pe cât le prezintă şi le trăieşte acesta. Este evident că un client aflat într-o situatie critică va considera că problemele sale sunt grave şi de aceea se manifestă ca atare: zgomotos, trăieşte cu intensitate maximă evenimentele şi reacționează disproporţionat, neadecvat situaţional ;

– să-i ceară clientului să-şi abandoneze acum, pe loc, planurile (care au condus la starea de criză) ; acest lucru cere timp şi răbdare din partea consilierului şi acceptare din partea clientului.

 

Terapia Narativă in situațiile de criză

 

Citeste  Deficit versus diferență - ETAPE ÎN DEZVOLTARE

Bill O’Hanlon, susținătorul terapiei centrate pe soluție, consideră că această filosofie a dat naștere la diferite orientări iîn mai multe părți ale lumii. Astfel, primul val a început cu Freud, care a pus bazele psihoterapiei narative și care era centrat pe patologie.

 

Al doilea val al psihoterapiei, constă în orientarea centrată pe problemă. Terapia Narativă este considerată centrul acestor orientări din cel de-al treilea val, tocmai pentru ca nu adera la “adevăr” si ” integralitatea” setului de concepții impuse de profesioniștii științelor umane.

 

Procesul terapeutic

 

Aparent lipsită de dificultăți, externalizarea este în același timp o abordare complicată. Aceasta este simplă pentru că realizează o separare lingvistică a problemei de identitate personală a clientului, dar complicat și dificil este drumul său.

 

Limbajul nu este deterministic: niciodată problema nu cauzeazĂ sau nu pune persoana ori familia În situația să nu facă ceva, ea doar influențează, în viță, spune, încearcă să convingă, folosește trucuri etc. Acest limbaj scoate în evidența alegerile pe care Ie au la dispoziție persoanele și  presupunerea responsabilității, mai degrabă decât a blamării sau determinismului. Câtă vreme nu persoana e problema, ci există o anumită relație a persoanei cu problema, această relație poate fi schimbată.

Dacă problema invită si nu forțează, persoana poate refuza invitația. Dacă problema încearcă să te prindă în joc, poți să refuzi să participi. Astfel din acest motiv crește motivația. Familia și terapeutul au un scop comun: acela de a alunga dominația problemei în viața persoanei și a familiei.

Următoarea etapă se referă la descoperirea momentelor în care clienții nu au fost dominați sau descurajați de problemă ori când viețile lor nu au fost întrerupte de câte aceasta, numite “rezultate excepționale”. Aici terapia narativă se apropie mult de terapia centrată pe soluție, unde se folosește metoda căutării excepțiilor de la problemă.

 

Citeste  10 zile in care îți vei redescoperi CARIERA VOCAȚIONALĂ

Dacă terapeutul centrat pe soluție întreabă “Care a fost cea mai lungă perioadă fără droguri?”, terapeutul narativ întreabă “Deci de cât timp ai rezistat Poftei?”. Nu contează cum răspunde clientul, ci faptul că se întărește distincția dintre problemă și persoană.

Ultimul pas constă în găsirea sau crearea unei audiențe pentru perceperea noii identități și povesți a persoanei.

 

Related Post

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *